Închis-am cafeneaua si iesit-am în lume... Ce junglă si ce line ape! M-am bucurat de prietenie si de iubire, de trădări rănit m-am lăsat... Fericit am fost si trist asemenea... Vizitatu-m-au nobile si jalnice gânduri, văzut-am oameni aproape de Cer sau zbătându-se-n mocirlă, ori în piatră prizonieri... Între revoltă si recunostintă am pendulat, între dezgust si fascinatie... Si plin de viată am fost, dar si abulic, ca într-o stranie bipolaritate... De cafenea dor mi s-a făcut, ca de un refugiu necesar. O deschisei si vă invit să ne mai si asezăm. Mireasma de cafea, de ceai si de scortisoară ne îndeamnă la taclale. Bine ati revenit! Luati o carte si veniti de povestiti! Cafeaua o aduc eu. Ori vin cu ceaiul. :)
