miercuri, 15 august 2012

Chicot aburind

Într-un colt de lume...
îmi sorb... 
încet...
cafeaua
măcinată 
de gânduri 
nerostite...

Tăciunele lichid
ba dulce,
ba amar,
cu gust de vatră veche
si-aromă de poveste 
e-un chicot aburind
în cana cea de lut...

Si câte gânduri vin,
si câte vorbe curg...
pe buză de cană,
pe raza din zori,
pe ramuri de-amurg!

Împărtăsind în tihnă
magicul lichid
ce-aproape este omul, 
ce-ndepărtate griji!









2 comentarii:

  1. ce frumoasa e!!! ce frumos iti asterni gandurile aici, in fata mea...

    RăspundețiȘtergere
  2. Rolul meu e să astern... Cine vrea...culege. :)

    RăspundețiȘtergere