Salomeea

Salomeea... Replicile de pe facebook, prilejuite de apropiatul spectacol "Reîncarnarea Salomeei", m-au dus cu gândul la cea care, cu al său dans, îndemnată de plăceri carnale, dar si de dorinta de răzbunare a Irodiadei, s-a făcut unealta destinului... M-am gândit si la Sfântul Ioan Botezătorul... Mereu l-am perceput ca pe un ostas sfânt, venit cu misiunea de a pregăti Calea Domnului si de a se retrage...după ce îsi va fi terminat misiunea. Nu stiau...nici Irod, nici Irodiada, cu atât mai putin Salomeea, că Sfântului Ioan, oricum, îi venise vremea să plece.

Dansul Salomeei a rămas peste veacuri...ca ispită ucigătoare, ca miscare a Lolitei, a acestei copile-femei, mereu la limita dintre inocentă, senzualitate si cruzime, cu sau fără voia ei...

Dincolo, însă, de Salomeea...cea care a rămas în istorie ca principala unealtă a uciderii Sfântului Ioan, stim si iubim o altă Salomee, rudă a Maicii Domnului si mamă a altui Sfânt Ioan, ca si a Sfântului Iacob. Numele ei vine din ebraicul "shalom" si semnifică pacea.

Salomeea... Un nume, două femei: o ispititoare si o sfântă... Pare firesc să o arătăm cu degetul, să ne lăsăm sedusi de dansul fiicei Irodiadei sau, din contră, să o privim cu evlavie pe mironosită... De noi depinde ce căutăm sau cu ce ochi privim. Chiar si într-o singură persoană, ori într-o operă de artă, putem căuta si chiar găsi ceea ce e în interiorul nostru.

Să ne imaginăm că mai multi oameni trec prin fata unui nud... Unii vor vedea arta, altii doar elemente de sexualitate. Vedem ceea ce suntem. De aceea, în cel mai bun om putem vedea ceea ce avem noi mai rău si într-un om îndoielnic putem vedea ceea ce avem noi mai bun. Oamenii sunt diferiti si atât de complecsi...

P.S.: Abia astept să văd "Reîncarnarea Salomeei" si să dezbatem. Poate facem un exercitiu de autocunoastere. Cine stie?